"De ce ne sunt necesare mineralele?
Fiecare dintre minerale joaca anumite roluri in corp. Calciul intra in componenta oaselor si dintilor si este esential pentru procesele de crestere, transmiterea impulsului prin fibrele nervoase, functionarea normala a muschilor, coagularea sangelui si transportul substantelor prin membranele celulelor.
Fosforul se afla si el, alaturi de calciu, in structura oaselor si dintilor, dar pe langa aceasta este un component al membranelor celulare si joaca numeroase roluri in circuitele metabolice ale organismului.
Magneziul participa la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasa spre muschiul care ii este subordonat, precum si la contractia musculara propriu-zisa si activeaza multiple enzime celulare si cai metabolice ale corpului uman.
Sodiul si potasiul intervin in echilibrul apei intre sectoarele organismului, in transportul substantelor prin membranele celulare si in activitatea normala a musculaturii.
Clorul contribuie la sinteza acidului clorhidric in stomac si se afla in stransa relatie cu sodiul si potasiul pentru indeplinirea functiilor acestora.
Fierul intervine in transportul oxigenului, intrand in componenta „carausilor” aflati in sange (in globulele rosii) si muschi, participa la reactiile de oxidare celulara si la apararea antiinfectioasa, asigura performante fizice si intelectuale optime.
Iodul ajuta la functionarea normala a glandei tiroide, prezenta lui fiind esentiala pentru cresterea si dezvoltarea corporala si, la adult, pentru desfasurarea normala a circuitelor metabolice ale organismului.
Zincul reprezinta un constituent esential al sistemului enzimatic celular, este implicat in metabolismul vitaminelor si proteinelor, are rol antioxidant si stimuleaza sistemul imun.
Cuprul intra in componenta mai multor enzime si proteine ale corpului, avand rol in oxidarea fierului, oxidarea tisulara, apararea antiinfectioasa si diverse reactii chimice din corp.
Sulful este si el implicat in apararea antiinfectioasa.
Fluorul este considerat a fi important datorita efectului benefic de la nivelul smaltului dintilor, conferind o rezistenta maxima impotriva cariei dentare.
Cromul este implicat in metabolismul glucidelor, lipidelor si acizilor nucleici, intervenind in reglarea secretiei de insulina.
De unde ne procuram mineralele?
Calciul se gaseste in cantitati mari in lapte si produsele lactate, tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu, dar si in legumele frunzoase verzi, arpagic, pestii cu oase mici (sardine, somon conservat), moluste si stridii.
Calciul din spanac, sfecla si rubarba este, dimpotriva, greu absorbit datorita prezentei acidului oxalic.
Sucul de portocale imbogatit contine cantitati de calciu comparabile cu laptele.
In prezent sunt disponibile si numeroase suplimente calcice, cum sunt carbonatul sau citratul de calciu.
Fosforul se gaseste in carnea de pui, peste, carnea rosie si oua. Laptele si produsele lactate, nucile, leguminoasele, cerealele integrale sunt de asemenea surse bune de fosfor.
In ziua de azi, bauturile racoritoare si alimentele semipreparate cu continut ridicat in fosfor au uneori tendinta sa inlocuiasca produsele naturale (neprelucrate) si preparatele lactate, riscand sa aduca in organism cantitati mari de fosfor.
Magneziul este prezent in numeroase alimente – diverse seminte (mai ales de floarea-soarelui), cerealele neprelucrate, graul germinat si tarata de grau, nuci, leguminoase, legumele verzi, apa dura, cafea, ceai, cacao, tofu preparat prin precipitarea magneziului.
In general, dietele bogate in alimente rafinate, carne si produse lactate sunt mai sarace decat dietele bogate in legume si cereale nerafinate.
Sodiul provine mai ales din alimentele si bauturile ce contin clorura de sodiu.
In general, continutul natural de sodiu al alimentelor bogate in proteine (lapte, branza, oua, carne, peste) este mai mare decat cel al legumelor si cerealelor, in timp ce fructele contin putin sau deloc sodiu.
Adaosul ulterior de conservanti, condimente, arome si sare alimentara creste mult continutul de sodiu al alimentelor in cursul procesarii lor industriale.
Potasiul este raspandit in alimentele naturale, dar prelucrarea acestora are ca rezultat cresterea concentratiei de sodiu si scaderea celei de potasiu, care se pierde in apa de spalare si in timpul pregatirii termice a alimentelor.
Cele mai bogate surse alimentare sunt deci alimentele neprelucrate – fructe, legume, carne proaspata, produse lactate.
Clorul din alimentatie provine aproape in intregime din sarea alimentara, principalele surse fiind deci aceleasi ca si cele de sodiu (mancarurile prelucrate, sarea adaugata la gatit sau la masa).
Alte surse alimentare sunt pestele si legumele.
Fierul este preluat de catre organism mai ales din oua, carnea slaba, legume, nuci, fructele uscate, cerealele si vegetalele verzi.
In general, alimentele putin colorate, cum ar fi painea alba, zaharul, grasimile, cerealele rafinate sunt surse sarace de fier. Pregatirea culinara a alimentelor scade continutul acestora in fier.
In general, cu cat gradul de rafinare a alimentelor este mai pronuntat, cu atat concentratia de fier este mai scazuta. Continutul in fier a unor alimente poate fi imbogatit prin fortifierea acestora cu diferite saruri de fier.
Iodul se gaseste in cantitati mari in alimentele marine (pestele marin, crustaceele, untura de peste). Continutul in iod al alimentelor de origine animala (carne, oua, unt, lapte, branza) depinde de continutul in iod al hranei animalelor si al solului.
In zonele carentate in iod a intrat in uz fortifierea cu iod a alimentelor (de obicei a sarii de bucatarie sau a apei potabile).
Zincul provine mai ales din peste, carnea de pasari domestice, lapte si produsele lactate. Stridiile, alte animale marine, ficatul, branza, cerealele, fasolea uscata, produsele de soia si nucile sunt alte surse alimentare bogate in zinc.
Cuprul este larg distribuit in alimentatie.
Cele mai bogate surse sunt ficatul, fructele de mare (in special stridiile), nucile si semintele; cantitati mici se gasesc in cereale si legume.
Sulful se gaseste in general in produse de origine animala (peste, oua, carne), dar si in legume precum ceapa si usturoiul.
Fluorul se gaseste in general in cantitati mici in cele mai multe surse alimentare, exceptie facand apa fluorurata, unele formule de lapte, ceaiul si pestele marin.
In rest, desi acesta este prezent in majoritatea fructelor si a legumelor, cantitatile continute nu sunt semnificative.
Cromul se gaseste mai ales in drojdia de bere, piperul negru, produsele de carne, produsele lactate, oua, ciuperci, prunele uscate, stafide, nuci, sparanghel, bere si vin."
Sfaturile sunt oferite de Ministerul Sanatatii in „Ghidul pentru alimentatia sanatoasa”.
Fosforul se afla si el, alaturi de calciu, in structura oaselor si dintilor, dar pe langa aceasta este un component al membranelor celulare si joaca numeroase roluri in circuitele metabolice ale organismului.
Magneziul participa la transmiterea semnalului activator de la fibra nervoasa spre muschiul care ii este subordonat, precum si la contractia musculara propriu-zisa si activeaza multiple enzime celulare si cai metabolice ale corpului uman.
Sodiul si potasiul intervin in echilibrul apei intre sectoarele organismului, in transportul substantelor prin membranele celulare si in activitatea normala a musculaturii.
Clorul contribuie la sinteza acidului clorhidric in stomac si se afla in stransa relatie cu sodiul si potasiul pentru indeplinirea functiilor acestora.
Fierul intervine in transportul oxigenului, intrand in componenta „carausilor” aflati in sange (in globulele rosii) si muschi, participa la reactiile de oxidare celulara si la apararea antiinfectioasa, asigura performante fizice si intelectuale optime.
Iodul ajuta la functionarea normala a glandei tiroide, prezenta lui fiind esentiala pentru cresterea si dezvoltarea corporala si, la adult, pentru desfasurarea normala a circuitelor metabolice ale organismului.
Zincul reprezinta un constituent esential al sistemului enzimatic celular, este implicat in metabolismul vitaminelor si proteinelor, are rol antioxidant si stimuleaza sistemul imun.
Cuprul intra in componenta mai multor enzime si proteine ale corpului, avand rol in oxidarea fierului, oxidarea tisulara, apararea antiinfectioasa si diverse reactii chimice din corp.
Sulful este si el implicat in apararea antiinfectioasa.
Fluorul este considerat a fi important datorita efectului benefic de la nivelul smaltului dintilor, conferind o rezistenta maxima impotriva cariei dentare.
Cromul este implicat in metabolismul glucidelor, lipidelor si acizilor nucleici, intervenind in reglarea secretiei de insulina.
De unde ne procuram mineralele?
Calciul se gaseste in cantitati mari in lapte si produsele lactate, tofu preparat prin precipitare cu carbonat de calciu, dar si in legumele frunzoase verzi, arpagic, pestii cu oase mici (sardine, somon conservat), moluste si stridii.
Calciul din spanac, sfecla si rubarba este, dimpotriva, greu absorbit datorita prezentei acidului oxalic.
Sucul de portocale imbogatit contine cantitati de calciu comparabile cu laptele.
In prezent sunt disponibile si numeroase suplimente calcice, cum sunt carbonatul sau citratul de calciu.
Fosforul se gaseste in carnea de pui, peste, carnea rosie si oua. Laptele si produsele lactate, nucile, leguminoasele, cerealele integrale sunt de asemenea surse bune de fosfor.
In ziua de azi, bauturile racoritoare si alimentele semipreparate cu continut ridicat in fosfor au uneori tendinta sa inlocuiasca produsele naturale (neprelucrate) si preparatele lactate, riscand sa aduca in organism cantitati mari de fosfor.
Magneziul este prezent in numeroase alimente – diverse seminte (mai ales de floarea-soarelui), cerealele neprelucrate, graul germinat si tarata de grau, nuci, leguminoase, legumele verzi, apa dura, cafea, ceai, cacao, tofu preparat prin precipitarea magneziului.
In general, dietele bogate in alimente rafinate, carne si produse lactate sunt mai sarace decat dietele bogate in legume si cereale nerafinate.
Sodiul provine mai ales din alimentele si bauturile ce contin clorura de sodiu.
In general, continutul natural de sodiu al alimentelor bogate in proteine (lapte, branza, oua, carne, peste) este mai mare decat cel al legumelor si cerealelor, in timp ce fructele contin putin sau deloc sodiu.
Adaosul ulterior de conservanti, condimente, arome si sare alimentara creste mult continutul de sodiu al alimentelor in cursul procesarii lor industriale.
Potasiul este raspandit in alimentele naturale, dar prelucrarea acestora are ca rezultat cresterea concentratiei de sodiu si scaderea celei de potasiu, care se pierde in apa de spalare si in timpul pregatirii termice a alimentelor.
Cele mai bogate surse alimentare sunt deci alimentele neprelucrate – fructe, legume, carne proaspata, produse lactate.
Clorul din alimentatie provine aproape in intregime din sarea alimentara, principalele surse fiind deci aceleasi ca si cele de sodiu (mancarurile prelucrate, sarea adaugata la gatit sau la masa).
Alte surse alimentare sunt pestele si legumele.
Fierul este preluat de catre organism mai ales din oua, carnea slaba, legume, nuci, fructele uscate, cerealele si vegetalele verzi.
In general, alimentele putin colorate, cum ar fi painea alba, zaharul, grasimile, cerealele rafinate sunt surse sarace de fier. Pregatirea culinara a alimentelor scade continutul acestora in fier.
In general, cu cat gradul de rafinare a alimentelor este mai pronuntat, cu atat concentratia de fier este mai scazuta. Continutul in fier a unor alimente poate fi imbogatit prin fortifierea acestora cu diferite saruri de fier.
Iodul se gaseste in cantitati mari in alimentele marine (pestele marin, crustaceele, untura de peste). Continutul in iod al alimentelor de origine animala (carne, oua, unt, lapte, branza) depinde de continutul in iod al hranei animalelor si al solului.
In zonele carentate in iod a intrat in uz fortifierea cu iod a alimentelor (de obicei a sarii de bucatarie sau a apei potabile).
Zincul provine mai ales din peste, carnea de pasari domestice, lapte si produsele lactate. Stridiile, alte animale marine, ficatul, branza, cerealele, fasolea uscata, produsele de soia si nucile sunt alte surse alimentare bogate in zinc.
Cuprul este larg distribuit in alimentatie.
Cele mai bogate surse sunt ficatul, fructele de mare (in special stridiile), nucile si semintele; cantitati mici se gasesc in cereale si legume.
Sulful se gaseste in general in produse de origine animala (peste, oua, carne), dar si in legume precum ceapa si usturoiul.
Fluorul se gaseste in general in cantitati mici in cele mai multe surse alimentare, exceptie facand apa fluorurata, unele formule de lapte, ceaiul si pestele marin.
In rest, desi acesta este prezent in majoritatea fructelor si a legumelor, cantitatile continute nu sunt semnificative.
Cromul se gaseste mai ales in drojdia de bere, piperul negru, produsele de carne, produsele lactate, oua, ciuperci, prunele uscate, stafide, nuci, sparanghel, bere si vin."
Sfaturile sunt oferite de Ministerul Sanatatii in „Ghidul pentru alimentatia sanatoasa”.
http://www.prokid.ro/alimentatie/sfaturi_pentru_alimentatie/ce_rol_au_mineralele_in_alimentatie_si_unde_se_gasesc_-1471/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu